Reportaj la limita Ordonantei Militare. “Sunt Ghita Liviu. Nu am acte. Doar un bilet de tren. Spre Resita”

Reportaj la limita Ordonantei Militare. De Cristian Botez

“Am venit pe 6 februarie in Bucuresti, din Istanbul. Sunt din Resita, dar am plecat din Romania, in 2009. Am iesit pe la Portile de Fier, am trecut in Serbia, apoi direct in Cehia. De atunci am stat numai in Europa”.
Il stiu de vreo doua saptamani. Bate strazile din zona Piata Romana si doarme pe unde apuca. I-am mai luat cate o apa, cate un sandwich. Azi l-am cautat special sa-i dau o sacosa cu niste blugi, tricouri, doua camasi. “Cum te cheama”, il intreb. “Dupa acte, sunt Ghita Liviu. Sunt din Resita”. Suntem langa buticul Ilan, de langa fostul cinematograf Patria, pe Bld. Magheru. Pe mine ma asteapta un drum spre casa, in Drumul Taberei, la ceas tarziu, dupa ora ordonantelor militare. “Iti iau o bere?”, il intreb. Liviu raspunde politicos, are vorbire cursiva si isi alege cu grija cuvintele. “Cum considerati dumneavoastra”. “Vrei ceva de mancare?” “As prefera niste fructe” “Si de mancare?” “Daca vreti… dar ceva fara porc””Esti musulman?”. Il intreb direct. “Nu” “Ai fata de oriental” “Stiu. Poate din strabuni. Pe mama o stiu, pe tata nu. O fi venit din Orient. Oamenii imi spun Tiganu’… Dar daca vreti, va spun povestea mea… Am fugit in Europa. Am fost in toate tarile. Am ajuns, in 2009 in Franta, dupa Cehia. Am vrut sa ma inrolez in Legiunea straina. In Ferte Saint Aubin, langa Marseille. Am trecut probele fizice si psihologice, dar dupa 17 zile mi-au zis sa plec. Nu stiu de ce… Am stat doi ani in Marsilia. M-am bagat in anturaje. Am fumat iarba, hasis. Nu m-am injectat, nu m-am bagat pe sintetice, pe heroina. Am furat. Dar doar din magazine, ca sa mananc.Am stat o luna si jumatate in arest. Mi-au dat interdictie de intrare in Franta pentru un an. Am plecat in Germania. In Elvetia, Belgia. Mama e la munca in Germania. Maine plec din Bucuresti. Nu am acte. Pasaportul mi-a fost furat demult. Am avut un “titlu de calatorie”, atat. Acum am doar un bilet de tren. Spre Resita”. “Ai unde sta? Ai casa?” “Am. Casa.. Am… asa, ca o casa. Pe un deal. Ma duc acolo. Oi vedea ce-o sa fac”.
Ii cumpar niste pateuri cu cascaval, trei pungi(nu aveau sandwich-uri fara porc), banane, portocale, mere, apa minerala, o bere mare la pet(“beau, asa, ocazional”), ceva dulce…
“Ai grija de tine”, ii zic la plecare. “Multumesc. Si dumneavoastra, la fel”.
Fotografii, Bld. Magheru, ieri: Cristian Botez