Portretul neromanțat al dr. Raed Arafat, tartorul „salvării” cu orice preț a românilor. de Cristian Botez

În urmă cu aproape două luni avea loc o confruntare decisivă între Serviciile Publice de AMBULANȚĂ, care funcționează în cadrul Ministerului Sănătății, și SMURD. De a fapt a fost vorba de o luptă deschisă între ministrul Sănătății, dr. Alexandru Rafila și șeful DSU, secretarul de stat în Ministerul de Interne, dr. Raed Arafat.

Intenția doctorului Arafat a fost suspusă, atunci, votului angajaților de la Ambulanță, peste 90% dintre aceștia pronunțându-se clar în favoarea rămânerii instituției la Sănătate.

Luna trecută, semnatarul acestui material a publicat un amplu material despre acest război pe IMPACT.RO, în care descria în amănunt acest război și contextul în care a izbucnit. Iată-ne acum, pe reporterspecial.ro, pentru o mai bună înțelegere a acestui subiect, un portret al doctorului Raed Arafat, pe baza datelor publice despre acesta, și în condișțiile în care raed Arafat a refuzat constant să acorde interviuri pe această temă, îb amănunt, altuciva decât ziarișilor pe care îi agreează și care nu ar îndrăznie în niciun chip să-l deranjeze cu întrebări incomode.

Dr. Raed Arafat, fără doar și poate, un personaj misterios

Iată câteva tușe de portret ale acestui celebru, dar, în același timp, misterios personaj al vieții politice, ministeriale, sociale, una din prezențele cele mai mediatizate public în ultimii mai bine de 20 de ani, care și-au pus amprenta, glorios, zic unii, nefast, o spun alții, asupra vieții de zi cu zi a românilor. Raed Arafat, despre care aproape orice referire începe cu mult uzitata sintagmă „care a pus bazele SMURD(Serviciul Medical de Urgențe și Descarcerare). Și spunem misterios pentru că dr. Arafat nu a fost niciodată prea dornic de a spune prea multe despre elm, nici în spațiul public nici privat, și nici măcar ca obligațiile care îi revin în calitate de deținător, de-a lungul vremii, a nenumărate înalte funcții publice, culminând cu  ea de secretar de stat în Ministerul Afacerilor de Interne, fiind, totodată, pentru două luni(octombrie-decembrie 2012) ministrul interimar al Sănătății.

Titluri și cursuri fără număr

CV-ul lui Raed Arafat este deo stufoșenie impresionantă, incluzând, pe lângă perioadele de studii strict medicale, în cazul facultății de medicină,   la Institutul de Medicină și farmacie din Cluj-Napoca, obținând în 1989 diploma de doctor în medicină generală, o sumedenie de de cursuri pe diferite specialități în Statele Unite ale Americii, cele mai multe, dar și în câteva state europene. Cursuri cu titulaturi sonore, de tipul acelor de durata a câtorva săptămâni sau luni, cu prezență și frecvență deloc sufocante sau făcute chiar on-line.

Adolescența neștiută de printre dunele din Cisiordania

Dar, dincolo de aceste studii și cursuri, și chiar mai mult decât multele funcții deținute, cea mai nebuloasă zone din biografia doctorului Arafat sunt cele legate de imigrarea sa în România, în 1981, la vârsta de 16 ani cu tot ce decurge din acest act. Raed Arafat, ori a fost toată viața lui un introvertit, ori a crezut de cuviință să nu spună prea multe despre ele, despre originea, sa, copilăria sa, anii de studii și activitatea derulată, și nu doar ca adolescent, în Cisiordania,  un teritoriu aflat pe malul drept al râului Iordan. Pe majoritatea acestui teritoriu își exercită autoritatea de facto guvernul laic al Autorității Naționale Palestiniene (Regiunea Autonomă Palestiniană), o entitate prestatală arabă sunnită  semi-independentă și separată teritorial și politic de guvernul Hamas  din Fâșia Gaza . O parte din teritoriul Cisiordaniei cuprinde enclave  cu așezări sau colonii agricole și urbane israeliene.

Singurul lucru oficial despre originea sa, trecut în singurul document biografic disponibil publicului pe site-ul MAI, este faptul că Raed Arafat s-a născut pe 24 mai1964, și că este de naționalitate palestiniană. Neoficial, prin informații apărute în spațiu public, cu sau fără voia doctorului Arafat, locul de naștere al acestuia este localitatea Nablus, din Cisiordania. Arafat mai are un frate și o soră. Cu fratele nu are o legătură strânsă, sora este medic în Dubai, iar pe mama sa o vede foarte rar, la 3-4 ani. Tatăl doctorului Arafat a decedat cu mulți ani în urmă.

O cetățenie, două cetățenii?

În ceea ce privește cetățenia, acesta este trecută în CV-ul de pe site-ul MAI ca fiind română, neprecizându-se însă, dacă Raed Arafat mai are sau nu o altă cetățenie alta decât cea consemnată. Un aspect important ar mai fi faptul că, într-o intervenție publică televizată de dată recentă, material înregistrat și în circulație publică, dr. Arafat a declarat că a obținut cetățenia română în 1999. Neprecizând ce cetățenie a a vut pânî în acel an, statut sub care a trăit, studiat și lucrat în instituții publice de forță ale țării, timp de 18 ani, și nici dacă a renunțat la cetățenia, oricare ar fi ea, de dinaintea de 1999.

Averea doctorului Arafat: „Nu e cazul”

Și un ultim interesant aspect din biografia doctorului Raed Arafat vizează anumite mențiuni din declarația sa de avere, publicată desigur, pe același site al Ministerului Afacerilor de Interne. Astfel, rubricile din acest document, „terenuri”, „bunuri mobile”, „metale prețioase, bijuterii, obiecte de artă sau de cult, galerii de artă”(în sumă adunată mai mare de 5.000 de euro), „investiții directe, plasament împrumuturi”, „cadoruri, sau avantaje primite”, sunt barate și conțin mențiunea olografă a dr. Arafat „nu este cazul”. Singurele chestiuni „palpabile”, din declarația de avere a  lui Raed Arafat,ar fi un apartament cu o suprafață de 80 de metri pătrați și salariul de aproximativ 130.000 de lei anual pe care îi încasează de la Ministerul Afacerilor Interne, plus câteva mii de lei pe care îi ia din colaborările cu Universitatea „Babeș-Bolyiai” din Cluj, Universitatea din București și A.S.E.

Fundația SMURD, cuib de vedete tv

În schimb, există o fundație, Fundația SMURD, despre care Raed Arafat însuși spune: „In 2006, am înființat Fundația pentru SMURD, în calitate de fondator unic, cu scopul de a sprijini dezvoltarea SMURD și a sistemului medical de urgență din România. Fundația a avut un număr mare de proiecte care au inclus dezvoltarea centrului de formare virtuală în medicina de dezastre la Târgu Mureș precum și achiziționarea unui avion ambulanță care a fost donat către Inspectoratul de Aviație al Ministerului Afacerilor Interne pentru asigurarea transportului pacienților critici în mod gratuit. Proiectele Fundației pentru SMURD au depășit valoarea de 10 milioane de Euro în sprijinul sistemului de urgență din România iar activitatea depusă de subsemnatul în cadrul Fundației este una voluntară neremunerată”.  Din care rezultă, potrivit propriei sale declarații, că dr. Arafat nu beneficiază de niciun ban din donațiile care se fac cătrea această fundație. O inițiativă lăudabilă și apreciată de mulți, dar care a a fost umbrită, de-a lungul vremii de suspiciuni privind acuratețea activității sale, mai ales atunci când s-a aflat nu doar că Fundația SMURD nu are legătură direct cu SMURD, ca inisutție, fapt de care erau convinși majoritatea celor care își îndreptau 2 la sută din veniturile lor, și că din conducerea acesteia, a fundației, făceau parte câteva vedete de televiziune, chiar ale unei care a promovat intens imaginea dr. Raed Arafat, printre care Mihaela Rădulescu, Mircea Badea și analistul militar Radu Tudor. Toți trei, angajați ai grupului de televiziuni Antena 1 și 3.