Reportaj

La Târgoviște, Ceaușescu a fost împușcat ca un câine. Creierul Elenei a fost înfulecat de maidanezul unității

Autor: Cristian Botez

Notă: Paul Signeanu, a cărui relatare, în calitate de martor ocular la execuția lui Nicolae și Elena Ceaușescu, a stat la baza acestui articol, a decedat anul trecut în iunie. Paul Signeanu, după Revoluție a absolvit Facultatea de Management, și a urmat, apoi, o carieră strălucită în domeniul bancar, ajungând director de sucursală românească a unei renumite bănci franceze. Dumnezeu să-l odihnească în pace.

Paul Signeanu, martor ocular, a descris ultimele clipe * Nicolae cânta ”E scris pe Tricolor unire”*Rex, maidanezul unității, a înfulecat câteva bucăți din creierul Elenei, împrăștiat pe jos*Încă de la începutul lui Decembrie 1989, la U.M. 01378 din Târgoviște, s-a format o Unitate Specială de Intervenție*Locțiitorul comandantului, maiorul Morarul, le-a spus militarilor că trebuie să-și de viața*U.S.I. trebuia să plece spre București*In seara de 22, s-au dat fiecărui militar peste 200 de cartușe, precum și grenade de mână.*Militarii s-au împușcat între ei*Gelu Voica Voiculescu a mințit: unitatea nu a fost asediată în timpul procesului

La Târgoviște s-a format o Unitate Specială de Intervenție încă de la începutul lui decembrie

Militarii de la U.M. 01378, unitate de antiaeriană, au primit o alaramă în ziua de 7 decembrie. Paul Signeanu, care fusese încorporat cu trei luni în urmă, își amintește că, la acel exercițiu de alarmă, au scos pe platoul unității tehnică militară pe care nu fuseseră instruiți. I s-a părut stranie acea alrmă. Ăn zilele respective se constituise o Unitate Specială de Intervenție, formată din 30 de militari în termen, printre care și Paul. În ziua de 14 decembrie, la prânz, s-a dat din  ou alarmă. ”Eram la dușuri, cu săpun pe noi”, ăși amintește Signeanu. ”În 5 minute eram afară, îmbrăcați, cu aramamentul pe noi. Și uzi”. Au stat afara, cu tunurile, rachetele și toată tehnica militară instalată până pe 16 decembrie. Pe 16 decembrie seara au început să circule zvonuri cum că la posturile de radio Vocea Americii și Europa liberă s-ar fi vorbit despre niște evenimente petrecute la Timișoara. Maiorul Moraru, locțiitorul comandantului, și secretarul de partid al unității, i-a adunat pe toți militarii unității să le vorbească desore patriotism și că ”a venit momentul să-și dea viața pentru tovarășul Nicolae Ceaușescu și pentru Partidul Comunist Român.

Militarii se uitau la difuzoare și plângeau

Erau cu toții electrizați. Făceau continuu îmbarcări, debarcări, lupte corp la corp. Ideea era că ungurii se pregăteau să invadeze țara. Pe 20, seara, cineva, nu s-a aflat cine, a comutat radioul, care în mod obișnuit difuza muzică în toată unitatea, pe Europa liberă. ”criminalul Ceaușescu va trebui să fie judecat pentru morții de la Timișoara”, se auzea. Câteva cilpe, apoi, radioul a amuțit. Paul Signeanu nu a reușit să afle cine a schimbat postul. În momentul în care, pe 21 decembrie s-a transmis mitingul din fața Comitetului Central al PCR, cu incidentele petrecute, maiorul Moraru i-a adunat din nou, pentru o nouă lecție de patriotism. Totodată, i-a anunțat că Unitatea Specială de Intervenție va pleca la București. Paul Signeanu și camarazii săi au fost îmbarcați în camioane. După o jumătate de oră li s-a dat ordin să debarce. Au rămas afară toată noaptea. Pe 22, după prânz, la difuzoare a început să se transmită că dictatorul Ceaușescu a căzut. Militarii în termen se uitau la difuzoare și plângeau. Maiorul Moraru le spune atunci să nu țină ”cont de ce se întâmplă la București” și, iar, că USI trebuie să se deplaseze rapid în Capitală.

Securiștii din Târgoviște s-au ascuns în camere sigilate

În aceași curte cu UM 01378 se afla și UM 01476, garnizoana orașului Târgoviște. Cele două unități, ca și curtea, erau flancate, pe de-o parte, de gară, pe de alta, de blocuri de locuințe. În spatele lor se afla câmpul de instrucție, la momentul respectiv înțesat de tehnică de luptă și armament. Vizavi, ușor dreapta, dincolo de șosea, se afla sediul Securității din Târgoviște. Din cadrul USI se formează, atunci, un pluton, sub comanda locotenentului Tadeus, care se deplasează la sediul Securității cu misiunea de a apăra intrările în clădire .Au fost întâmpinați, de către mulțimea adunată în stradă, cu strigăte. ”Armata e cu noi! Armata e cu noi!”. Oamenii erau agitați. La un moment dat au încercat să treacă de militari. Se dă ordinul”Arma la piept!”. În momentul acela Signeanu i-a spus unui superior: ”Tovarășe locotenent, dacă facem asta, ne linșează!”. Lucrurile se precipită. Oamenii din primele rânduri încep să lovească în militari. Cu picioarele, cu pumnii. Se aruncă chiar cu pietre. Se dă ”La loc comanda!”. Poporul se liniștește. O delegație colectivă, formată din civili, militari și un individ, pe care Paul Signeanu ”îl citise” ca fiind securist, a pătruns în clădire. Se cercetează toate încăperile.. Nu era nimeni. În camerele care erau sigilate, militarilor în termen li s-a spus că nu e nevoie să intre, pentru că acolo nu se află decât arme. Lui Signenau i s-a părut ciudat. Ulterior a aflat că securiștii se ascunseseră fix în camere sigilate, părăsind clădirea, mai apoi, prin spate.

În noaptea de 22 spre 23, militarii s-au împușcat între ei

După ora 15.00, în 22 decembrie, așadar, militarii au fost lăsați în liniște. Nu dormiseră nici un minut timp de trei zile. Spre seară, Unitaea Specială de Intervenție a fost pusă să păzească întreaga cazarmă. Paul Signeanu și-a săpat locaș de tragere la câțiva metri de poarta unității. ”Ne-au dat, atunci, muniție cât puteam să ducem”, relatează el. Peste 200 de cartușe, iar unii au luat și grenade de mână.

Odată cu lăsarea serii, au început să sosească trupe străine de unitate. Vânători de munte, care s-au instalat în câmpul de instrucție, și o companie de TAB-uri. La miezul nopții, dinspre șosea, s-a auzit un duduit puternic. Alertă generală! Siluetele unor tancuri s-au profilat, dintr-odată, în fața unității. Maiorul Morau, în ținută de luptă și cu pistolul mitralieră în poziție de tragere, se apropie de poartă. Turela primului tanc se răsucește încet spre curtea unității. În clipa aceea, un militar de lângă Signeanu a început să plângă: ”Ce-o să se întâmple cu fetița mea”! Din turela tancului iese un ofițer. Acesta schimbă câteva vorbe cu maiorul Moraru, după care porțile se deschid, iar tancurile intră în curtea unității. În jurul ore 01.00, pe cer apar luminițe în mișcare, neidentificate. Se dă comanda ”Foc!”. Cei de la UM 01476 trăgeau cu PM(pistoalele mitralieră) în sus. Evident, fără nicun efect. Un avion de pasageri, cu toate luminile de poziție aprinse, a trecut pe deaspupra unității la o înălțime de 10.000 de metri. Au început să tragă în el cu tot armamentul, inclusiv cu tunurile de 30 și 60 de mm și cu mitraliera de 4×12.5 mm. Comenzile de ”Foc pe direcție!” se auzeau printre bubuituri și răpăitul mitralierelor. Un soldat, complet dezorientat, întrwabă: ”Tovarășe maior, aruncăm și cu grenade?”. În același timp se întețește focul în spatele unității. Curtea este străbătută de ambulanțele militare, care ies pe poartă pentru a se îndrepta spre Spitalul Județean. În acea noapte au murit: locotenentul Stoica, comandantul de baterie al lui Paul Signeanu, plus alți doi militari de la unitățile străine cantonate acolo. De asemenea au fost răniți patru militari.

Soții Ceaușescu au stat două zile în TAB-uri

În dimineața următoare, pe 23 decembrie, unul din militarii în termen a spus că l-ar fi văzut, la sediul Securității, pe Ceaușescu. Se formează o grupă care se deplasează acolo. În curtea unității o altă grupă a primit misiunea să înconjoare două TAB-uri din câmpul de instrucție. Au aflat, ulterior, că în ele se aflau reșinuți soții Ceaușescu. Spre prânz, se dă ordin să se tragă într-un bloc de locuințe, din dreapta unității. Chipurile, acolo s-ar fi semnalat prezența unor teroriști. Paul Signeanu își amintește că a fost cuiruită întreaga fațadă a blocului. Într-un moment de acalmie, o bătrână a ieșit la una din ferestre, și-a făcut cruce și a dispărut rapid înăuntru. În cursul zilei s-au mai făcut câteva incursiuni la sediul Securității. Noaptea următoare s-au împărțit arme la populație. Atunci au început să se tragă în oraș. Maiorul Moraru nu a mai fost văzut o perioadă. Se lansează zvonul că ofițerul ar fi fugit cu Ceaușescu pentru a-l face scăpat.

Cu puțin înainte să se crape de ziuă, se deschide focul asupra unității. Militarii ripostează în forță, cu tot armamentul pe care îl aveau asupra lor. Soldatul Signeanu trage, împreună cu alți camarazi, spre cabina unei macarale, din imediata vecinătate, unde se aflau doi indivizi înarmați. Unul a căzut imediat ce a fost lovit  de gloanțe. Celălalt a rămas agățat în schele câteva ore, pînă când un militar s-a urcat pe macara și i-a făcut vânt cu piciorul. Din 23 până pe 25 decembrie militarii nu au mai dormit decât pe apucate. În tot acest interval de timp, s-a tras din când în când, dar nimeni nu era în stare să spună împotriva cui luptă de fapt.

Ceaușeștii au fost împușcați cu 60 de gloanțe

Pe 25 decembrie, dimineața, și-au făcut apariția, deasupra unității, trei elicoptere dotate cu aruncătoare de rachete și cu mitraliere. Două dintre ele au aterizat, unul pe platoul principal, iar altul pe câmpul de instrucție. Cel de-al treilea continua să survoleze zona. Din elicoptere au ieșit militari în uniforme de camuflaj. Au înconjurat elicopterele cu armele îndreptate spre cei din unitate. Toate părțile erau în poziție de tragere. Cele două TAB-uri din câmplul de instrucție au fost aduse pe platoul principal. Nicolae și Elena Ceaușescu au fost dați jos și conduși, sub escortă, în comandamentul UM 01476. A urmat procesul care, în parte, a fost difuzat, după cum se știe, pe postul național de televiziune. În timpul desfășurării judecății, curtea era înțesată de militari de cele mai diverse arme și grade. Într-un târziu, cei doi au fost scoși afară. Din clădire ies Gelu Voican Voiculescu, judecătorul Gică Popa, generalul Stănculescu și ceilalți care au participat la proces.

Paul Signeanu, care se afla la vreo 30 de metri distanță, l-a văzut, legat, doar pe Nicolae ceaușescu. Prizonierii se îndreaptă, inițial, spre elicoptere. Credeau că vor fi duși la București. În momentul acela, unul din militarii din escortă îi întoarce cu mâna spre un zid de lângă comanadment, unde se aflau WC-urile. În clipa aceea cei doi au realizat că vor fi executați. Signeanu a auzit-o pe Elena Ceaușescu: ”Nicule, să ne omoare, pe noi, în țara noastră?”. Nicolae cânta ”E scris pe Tricolor unire”. În momentul în care au ajuns la zid, s-a deschis focul asupra celor doi. Au tras de la zece metri doi militari care nu făceau parte din unitatea din Târgoviște. Un ofițer din Timișoara și un subofițer din Boteni, de unde veniseră elicopterele. Amândoi erau în unități de camuflaj.

Maidanezul unității a înfulecat câteva bucăți din creierul Elenei

Executanții au dscărcat în soții Ceaușescu, fiecare, câte un încărcător de 30 de gloanțe. Elena a căzut cu fața în jos, cu capul sfărmat și creierii făcuți fărâme, iar Nicolae, răstrunat spre spate, într-o poziție nefiereacsă. Din ea a curs foarte mult sânge, în schimb dictatorul nu a sângerat cine știe ce. Cadavrele celor doi au fost împachetate rapid în niște prelate și urcate într-unul din elicoptere. Aparatele de zbor au decolat rapid, îndreptându-se spre București. Rex, maidanezul unității, s-a repezit și a a înfulecat câteva bucăți din creierul Elenei Ceaușescu, împrăștiat pe jos. Soldații de la infirmeria unității au reușit să recupereze alte câteva bucăți, pe care le-au băgat într-un borcan cu spirt. Ulterior, Paul Signeanu l-a auzit pe unul din soldații unității că ar fi tras și el două gloanțe spre prizonieri, fără să-i atingă însă.

Signeanu, martor ocular al tuturor acestor evenimente și participant, totodată, a rămas extrem de surprins când, mai târziu, a a falt că gelu Voican Voiculescu a declarat pe postul național de televiziune că în timpul procesului unitatea ar fi fost asediată de teroriști. În realitate, a fost o liniște deplină. Paul Signenau a fost lăsat la vatră în cursul primăverii.

Show More

Cristian Botez

Cristian Botez – jurnalist din 1991, presa scrisa, radio, televiziune. Reporter special cotidiane si periodice; reporter de televiziune, realizator si prezentator de emisiuni radio si tv(criminalistica)-B1TV, National TV, Antena 1 TV. Specializat in corespondente de razboi in Orient, Africa Centrala si de Nord, fosta Yugoslavie; mari dezastre naturale-America Centrala, Japonia; investigatii, reportaje speciale, interviuri din toate domeniile. A semnat in Romania libera, Evenimentul zilei, Ziua, Cotidianul, Adevarul, Click!, Timpul, Convergence(Strasbourg). Contact: cristianbotez1965@gmail.com; telefon mobil 0725 650 335

Related Articles

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Back to top button

Adblock Detected

We've detected that you're using Ad Blocking software. In order to keep our website free, this site is sponsored in party by advertisements. Please consider disabling Ad Blocker on this website if you enjoyed the content. Thank You